A durat puțin peste cinci săptămâni de la publicarea proiectului de lege oficial până la promulgarea sa de către președinte, timp în care a (fost) scăpat de reclamațiile de nerespectare a procedurilor legale în vigoare.
La doar o săptămână după ce Curtea Constituțională a României (CCR) a respins o sesizare de neconstituționalitate (un document de 56 de pagini formulat de un grup de deputați din USR, PNL sau neafiliați), legea privind modificarea unei serii de norme fiscal-bugetare, denumită în spațiul public și „legea austerității”, a fost promulgată de către președintele țării, Klaus Iohannis. Astfel, potrivit linkului de urmărire a procesului legislativ de pe site-ul Camerei Deputaților, proiectul PL-x nr. 546/2023 a fost promulgat prin decretul 1316/2023 și urmează a deveni Legea nr. 296/2023.
Deși reprezentanți ai statului, printre care și premierul Marcel Ciolacu, și-au anunțat, încă din luna iulie a acestui an, intenția de a majora o serie de taxe, iar în luna august a circulat în spațiul public un draft de Ordonanță de Guvern ce nu a fost recunoscut de autorități, un proiect legislativ „oficial” a fost publicat de Ministerul Finanțelor pe data de 19 septembrie. Cu alte cuvinte, în aproximativ 5 săptămâni, documentul elaborat de către reprezentanții Executivului a parcurs, practic, toți pașii necesari pentru a deveni lege în toată regula. Asta în ciuda faptului că specialiști în Drept au semnalat, atât înainte, cât și după respingerea sesizării de neconstituționalitate, nerespectarea procedurilor legale în parcursul legislativ al proiectului în discuție.
Citește și:
„Niște legi care sunt adoptate cu încălcarea legilor”
Astfel, într-un material video postat pe social media de avocata Elena Radu, aceasta a explicat: „Cu toate că Legea 52/2003 prevede că orice proiect de act normativ în perioada de elaborare trebuie supus consultării publice, o perioadă de minim 10 zile, în care cetățenii pot să transmită propuneri, observații, cu privire la normele din proiectul respectiv de lege și ulterior inițiatorul acelui proiect de lege – cum era, în speță, Ministerul Finanțelor – este obligat să țină cont de acele propuneri și observații transmise de cetățeni și să dea o altă formă legii, iar dacă se solicită dezbatere publică în cele 10 zile, să organizeze dezbatere publică, [asta] nu s-a întâmplat – cele 10 zile nu s-au respectat.” În acest context, avocata a punctat că, dacă așa-numita „ordonanță a austerității” va ajunge să fie promulgată, ne vom afla în situația de a respecta „niște legi care sunt adoptate cu încălcarea legilor”, iar „după ce va deveni lege, nu vom mai avea ce să facem, trebuie să o respectăm, sub consecințe”.
Exact în această situație ne aflăm, practic, acum, după ce președintele țării a emis decretul nr. 1316/2023. Mai este, desigur, un pas până ca legea să înceapă să-și producă efectele, anume publicarea sa în Monitorul Oficial, însă aceasta este, în mod obișnuit, doar o formalitate.
Citește și:
Măsuri fiscale cu impact direct în imobiliare
Care sunt, așadar, modificările aduse de noul act legislativ care se așteaptă a avea un impact direct în imobiliare?
- Majorarea, de la 5% la 9%, a cotei reduse de TVA aplicabile la prima achiziție a unei locuințe nou-construite, apartament sau casă, cu o valoare de până la 600.000 de lei (exclusiv TVA). În documentul legislativ se stipulează, totuși, că de un TVA de 5% vor beneficia, pe tot parcursul anului viitor, toți cumpărătorii care vor fi achitat, până la sfârșitul anului 2023, un avans pentru o locuință nouă (care îndeplinește condițiile necesare pentru a beneficia de această facilitate).
- Introducerea unui impozit special pe bunurile imobile de valoare mare, care se va calcula aplicând o cotă de 0,3% asupra diferenței dintre valoarea impozabilă a clădirii, comunicată de către organul fiscal prin decizia de impunere, și plafonul de 2.500.000 de lei (echivalentul a aproximativ 500.000 de euro).
Citește și:
În plus, actul legislativ mai stipulează că „Orice venituri constatate de organele fiscale, în condițiile Codului de Procedură Fiscală, a căror sursă nu a fost identificată se impun cu o cotă de 70% aplicată asupra bazei impozabile ajustate.” Spre comparație, draftul de Ordonanță de Guvern apărut în presă „pe surse” în luna august prevedea o cotă de impozitare de 50% pentru acest gen de venituri. Asta în condițiile în care, în momentul de față, art. 117 al Legii nr. 227/2015 prevede aplicarea unei cote de impozitare în cuantum de 16% asupra veniturilor din această categorie, în momentul în care acestea ar fi constatate de către organele fiscale. Vezi textul legii AICI.
Citește și:
Taxare LA SÂNGE: Statul vrea să „înghită” JUMĂTATE din veniturile nejustificate ale populației
Pe de altă parte, proiectul de lege NU include două modificări care apăreau în proiectul rămas neasumat de către oficialii Executivului. Este vorba despre introducerea unui nou impozit, în cuantum de 5%, ce ar fi urmat să fie virat în momentul vânzării imobilelor rezidențiale noi de peste 600.000 de lei (excluzând valoarea TVA-ului aferent), însă doar pentru suma care ar fi depășit acest plafon de preț. Totodată, în forma pentru promulgare a proiectului de lege nu mai este inclusă majorarea cotelor de impozitare aplicabile la transferul proprietăților din patrimoniul personal, de la 1%, respectiv 3% în prezent, la 3%, respectiv 5%. De menționat este că aceste două prevederi nu erau incluse nici în forma proiectului de lege publicată inițial de Ministerul Finanțelor.
Citește și:
