Ce sanse ai sa scapi dupa ce ai «tepuit» o banca?
Cateva sute de mii de romani sunt in situatia de a nu mai putea plati ratele la credite de consum. Capital va arata ce pot pierde, la ce trebuie sa fie atenti, dar si cum ar putea scapa de o parte din datorie in conditii optime. La sfarsitul anului 2007, in plin boom economic, Mihai si-a luat un credit de nevoi personale de 10.000 de euro sau aproximativ 36.000 de lei la cursul de atunci. Banca, una foarte mare, i-a acordat creditul desi valoarea ratei lunare avea sa depaseasca, dupa terminarea perioadei cu dobanda promotionala, jumatate din salariul imprumutatului, adică 2.000 de lei. Mihai a folosit banii pentru a-i investi la Bursa si, pentru ca primele sase luni a beneficiat de o dobanda promotionala a platit fara probleme ratele (600 de lei pe luna). Mai mult, castigurile din plasamentele in actiuni (fapt comun in Romania anilor 2007-2008) i-au asigurat confortul financiar. Sursa: Capital
Real-Hypermarket Romania a investit 550 mil. euro in 25 de magazine
Compania Real-Hypermarket, parte a a grupului german Metro, a investit in cei cinci ani de activitate pe piata romaneasca peste 550 milioane de euro in dezvoltarea retelei, care numara in prezent 25 de magazine in 18 orase, potrivit Mediafax. Reteaua a raportat cresteri ale vanzarilor de la an la an, iar in 2010 a inregistrat pentru prima data profit operational pe piata locala, se arata intr-un comunicat al retailerului. Compania comercializeaza aproximativ 70.000 de produse alimentare si nealimentare, provenind de la 1.700 de furnizori, dintre care 90% sunt din Romania. "Una dintre prioritatile noastre pe termen mediu este aceea de a avea cat mai multe produse locale si regionale pe rafturile magazinelor noastre. In plus, mentinem un contact strans cu autoritatile locale pentru a ne ajuta in identificarea producatorilor, informarea si incurajarea acestora, a declarat intr-un comunicat directorul general al companiei, Michel Lamoot. Sursa: Wall-Street
Pasajul de la Eroii Revolutiei s-a blocat in justitie chiar inainte de finalizare
La Piata Eroii Revolutiei a fost construit un pasaj pietonal subteran, care nu poate fi insa folosit din cauza unui proces in instanta. De peste un an si jumatate lucrarea este in blocata de justitie. La Piata Eroii Revolutiei este proiectat un pasaj pietonal subteran care sa faca legatura intre peroanele de tramvai ce vor fi amenajate in mijlocul Pietei si statia de metrou. Tot prin tunel va fi asigurata si legatura intre holul de la metroul si trotuarul de la suprafata de langa Cimitirul Belu. Pasajul va avea si doua lifturi si scari rulante. Pana acum s-a realizat pasajul subteran, insa mai sunt de realizat finisajele, de montat lifturile si scarile rulante, si de amenajat peroanele de la statia de tramvai de la suprafata. Lucrarea este blocata de cativa ani buni. Sursa: B365.ro
Autostrada spre Sibiu, construita doar pe hartie, cu milioane de euro. Cand incep lucrarile?
Peste opt milioane de euro au fost cheltuite pentru a se imagina un drum care sa ajunga la Sibiu, fie ca vorbim despre o autostrada care sa o continue pe cea dinspre Capitala spre Pitești, fie ca discutam despre un drum expres care incepe de la Fagaras, potrivit unor informatii remise de Compania de Autostrazi la solicitarea capital.ro. Cati ministri au fost la Transporturi, tot atatea idei au aparut pentru crearea unui drum rapid pana la Sibiu. Daca ministrii PDL au visat mereu la o autostrada, liberalii au imaginat, pe multi bani, si un drum expres care sa lege Sibiul de Fagaras. In total, am cheltuit 8.047.228 de euro doar pe studii de fezabilitate pentru niste proiecte care ar putea ramane doar pe hartie. Nu se poate vorbi de un Coridor IV Pan-european daca nu va exista si o autostrada intre Sibiu si Pitesti. Potrivit studiului de fezabilitate realizat de Iptana in perioada 2007-2008, studiu care a costat circa 3 milioane de euro (9.794.131 lei cu TVA), o autostrada de la Sibiu la Pitesti ar costa circa 3,09 miliarde de euro. Si cum bani nu prea exista la bugetul de stat, o varianta ar fi fondurile europene. Proiectul ar putea fi inclus pe exercitiul bugetar 2014-2020, insa ne-ar consuma aproape intreaga suma alocata pentru infrastructura de transport. Sursa: Capital
Statia de epurare Glina, inaugurata astazi, produce energie verde
Bucurestiul are, dupa mai bine de-un sfert de secol, o statie de epurare. Era ultima capitala europeana fara o astfel de instalatie menita sa protejeze mediul inconjurator. Incercarile au fost multe. In 1983 s-a inceput proiectarea statiei iar constructia propriu-zisa a inceput practic in 1985. Acestea au avansat anevoios, cu multe intreruperi, pentru ca in 1989 sa sisteze din cauza politicienilor. In urma au ramas, pe cele o suta de hectare alocate la iesirea din Bucuresti, cateva bazine uriase si niste constructii supradimensionate, in stilul epocii, ce urmau sa filtreze apa captata in caseta de canalizare de sub Dambovita. Abia sapte ani mai tarziu lucrarile au fost realuate insa un accident ecologic a oprit din nou santierul: o cantitate mare de pacura de la o centrala termica a fost deversata in canalizare iar statia a ramas cu lacatul pus pe poarta. A trebuit sa intervina Comisia Europeana in anul 2000 ca autoritatile romane sa admita ca Bucurestiul are nevoie de o statie de epurare. Chiar si asa au mai trecut inca sapte ani pana cand lucrarile au reinceput. In 2007 primarul de atunci al Capitalei, Adriean Videanu, impreuna cu premierul Calin Popescu Tariceanu au inaugurat lucrarile, iar astazi, la aproape cinci ani distanta a fost taiata panglica uzinei. Lucrarile insa vor continua. Pe baza performantei Liniei 1 de procesare a apelor uzate, Linia 2 va extinde capacitatea de epurare pentru intreg debitul de ape uzate. Valoarea investitiei de pana acum ajunge la aproape 100 de milioane de euro, din care peste 55 de milioane sunt acordate din fonduri ISPA (in perioada de pre-aderare), 10 milioane de euro constituie un imprumut facut de municipalitate la BERD, alte 25 de milioane de euro un imprumut de la BEI si restul de pana la 3 milioane de la bugetul de stat. Sursa: B365.ro
