Recentul cutremur din Japonia, de fapt efectele sale, au declansat si in tara noastra reactii ale specialistilor cu privire la un posibil scenariu asemanator care ar putea avea loc in Romania. Despre cat de mult sau de putin suntem pregatiti sa intervenim in eventualitatea unui astfel de eveniment s-a tot discutat, iar concluziile nu sunt deloc incurajatoare. Potrivit datelor Primariei Capitalei, numai in Bucuresti avem 113 cladiri incadrate in clasa I de risc seismic, cladiri care totalizeaza 3.400 de apartamente, precum si 291 de constructii incadrate in clasa a II-a de risc, care insumeaza 7.705 apartamente. Din total, numai 20 de cladiri au fost consolidaate pana in prezent. In acelasi timp, reprezentantii Prefecturii Capitalei sunt de parere ca cele mai afectate zone, in cazul unui seism de asa amploare, vor fi Centrul Istoric, Bulevardul Magheru, zona Brezoianu si Calea Victoriei.
Noi va propunem astazi sa aflam impreuna ce cred specialistii din constructii despre gradul de rezistenta al cladirilor rezidentiale, de birouri si industriale din tara noastra in raport cu forta unui seism de aproximativ 9 grade pe scara Richter.
Cladirile de birouri, mai putin predispuse la risc
Constructiile de acest tip, realizate in ultimii cinci-zece ani, au beneficiat de o atentie sporita la proiectare, multe dintre ele fiind ridicate cu ajutorul unor consultanti din strainatate, cu o bogata experienta in domeniu, a precizat, pentru titirez.ro, Alexandru Radu, manager al companiei Alma Construct. Prin urmare, crede specialistul, aceste cladiri, in marea lor majoritate, au sanse sa reziste unui cutremur de asemenea magnitudine, fara a suferi avarii majore. Acestei opinii ii subscrie si Maria Enache, inginer structurist, care arata ca „structurile cladirilor noi de birouri sunt realizate dupa tehnici moderne, verificate deja in experienta unor tari cu traditie in ridicarea cladirilor inalte”. Totusi, inginerul considera ca o reevaluare a legislatiei in domeniu si o atentie mai mare acordata proiectelor supuse aprobarilor ar fi indicata, in acest context. De asemenea, este dificil de facut o comparatie intre felul in care se construieste in Japonia si tehnicile folosite in Romania si asta deoarece, in primul caz, experienta acumulata timp de decenii intr-un spatiu in care cutremurele reprezinta un factor deja obisnuit a condus la imbunatatirea si perfectionarea permanenta a tehnicilor de constructie, in timp ce, in tara noastra, cel putin pe partea de blocuri vechi, ridicate inainte de 1989, s-au folosit aceleasi tehnici zeci de ani la rand, fara vreo evolutie semnificativa.
Casele individuale, grad mare de risc
In ceea ce priveste casele individuale, cele unifamiliale, aici ingrijorarile sunt mai mari, „deoarece cele mai multe dintre ele au fost ridicate in regie proprie, cu echipe de muncitori care lucreaza la volum, nu la calitate si folosindu-se proiecte neavizate, precum si materiale ieftine si de o calitate inferioara”, considera Alexandru Radu. Referitor la segementul caselor individuale, Maria Enache sustine ca foarte multe astfel de constructii reprezinta proiecte ieftine, iar autoritatile se implica prea putin pe partea de control al calitatii. „Daca ne raportam la Japonia, atunci trebuie sa stiti ca instiutiile specializate in control din aceasta tara chiar isi fac treaba, orice proiect architectonic fiind analizat cu minutiozitate de oameni bine pregatiti”. In plus, adauga inginerul, japonezii acorda o atentie sporita fazei de proiectare si nu se zgarcesc la bani atunci cand vine vorba angajarea unui architect. „Ce nu inteleg romanii este faptul ca o economie de cateva sute de euro, de care se bucura taind din bugetul destinat proiectarii, se poate dovedi, in timp, o miscare gresita, cu efecete neplacute, mai ales daca stam si ne gandim ca o casa o construim pentru zeci de ani, nu pentru termen scurt si mediu”, a concluzionat inginerul.
