Dezvoltatorii pot sa fructifice oportunitati in orase precum Craiova, Targoviste, Galati sau Ploiesti" Cererea pentru spatiile de birouri din orasele universitare din esalonul doi este in continua crestere, potrivit unei analize a companiei ESOP Consulting, ce arata ca piata birourilor incepe sa se contureze in orase ca Brasov, Craiova, Targoviste, Galati, Ploiesti si Sibiu.
"In 25 de ani de economie de piata, Bucurestiul a fost incontestabil vedeta pietei birourilor. In ultimii 5-7 ani, piata din primele trei mari orase dupa Capitala-respectiv Cluj-Napoca, Timisoara, Iasi s-a dezvoltat semnificativ. Insa, treptat, forta de munca disponibila s-a redus, mai ales forta de munca avand anumite calificari, cum ar fi cea in domeniul IT", au declarat consultantii ESOP, precizand: "In acelasi timp cu dezvoltarea pietei de birouri din marile orase, incepe sa creasca piata si in centrele universitare secundare (Brasov, Craiova, Sibiu, Galati), precum si in orasele cu o populatie intre 150.000 si 250.000 de locuitori (Targoviste, Ploiesti, Bacau)".
Alexandru Petrescu, managing partner in cadrul ESOP Consulting, considera ca principalii factori in evaluarea si alegerea oraselor, pentru spatiile de birouri , de catre companii, sunt in primul rand existenta centrelor universitare si populatia rezidenta "Intrarea intr-o astfel de piata a unui oras secundar sau dezvoltarea unei companii in cadrul sau nu este insa una facila, mai ales cand spatiul necesar se ridica la 3.000 6.000 de metri patrati", apreciaza domnul Petrescu. In opinia sa, acest lucru se datoreaza stocului limitat de spatii de birouri construite pana in prezent, stoc ce se ridica estimativ la valori intre 18.000 35.000 mp/localitate.
Potrivit sursei citate, pe pietele de birouri secundare predomina cladirile de mici dimensiuni, in timp ce cladirile mai mari sunt rar intalnite si au suprafete relativ reduse, de pana la 2.500 3.000 de metri patrati. Alexandru Petrescu a precizat: "In acest moment, avem o cerere de 5.000 de mp pentru o cladire build to suit intr-un oras secundar, care credem ca reprezinta o oportunitate pentru dezvoltatorii cu experienta si suntem in discutii cu mai multe firme locale si din Bucuresti interesate de acest proiect.
In acelasi timp, insa, suntem deschisi sa discutam si cu alti dezvoltatori care vor sa construiasca o cladire personalizata nevoilor unui client aflat in primele 100 de firme din Romania dupa cifra de afaceri". * ESOP: "Numarul studentilor stabileste marimea pietei de birouri dintr-un oras" In plus, consultantii ESOP considera ca numarul de studenti dintr-un oras este cel care stabileste marimea pietei de birouri respectiva: "Un oras cu un numar mai mare de studenti inseamna automat o baza mai mare de recrutare pentru companiile multinationale in cautare de forta de munca mai ieftina si calificata".
Acestia sustin ca, in acest moment, cererea cea mai mare de inchiriere a spatiilor de birouri in orasele studentesti vine din partea companiilor IT&C, care, in Bucuresti, au avut in ultimii 5 ani o pondere intre 32-40% din tranzactiile din piata de birouri , iar in afara Capitalei procentul a depasit 55%. Potrivit aceleiasi surse, nivelul chiriilor din provincie solicitate de proprietarii de spatii de birouri de clasa A variaza intre 12-14 euro/mp/luna, in cladirile de clasa superioara.
"Cu toate ca nivelul chiriei este un aspect important, costul cu spatiul de birouri nu este factorul determinant in analiza actuala a companiilor, el avand in functie de industrie o pondere ce variaza intre 4 si 10% din cifra de afaceri", considera specialistii ESOP, care sustin ca factorul esential in astfel de evaluari este costul fortei de munca.
In plus, Alexandru Petrescu a aratat ca dezvoltatorii locali incep sa foloseasca din ce in ce mai des solutii personalizate pentru constructia spatiilor de birouri , in discutiile cu chiriasii mari. "Credem ca, pe termen scurt si mediu, aceasta abordare este cea care are cele mai mari sanse de succes in dezvoltarea pietelor de birouri din orasele universitare secundare", a conchis reprezentantul ESOP.
Sursa: bursa.ro
